Istoria Localitatii Lapusna
In cadrul reformei teritorial-administrative a Republicii Moldova de la sfârșitul anilor ’90 ai secolului trecut, în mare parte s-a revenit la vechile tradiţii, la denumirile ţinuturilor şi judeţelor de altădată din spaţiul dintre Prut şi Nistru. În aşa fel, unul din judeţele nou formate şi-a recăpătat numele de Lăpuşna. Din păcate, în urma venirii partidului comuniștilor la putere în 2001 s-a revenit la structurile administrative raionale și Lăpușna a rămas ca și până atunci un sat din sudul Republicii Moldova, cu urme adânci în trecut. Într-adevăr, Lăpușna este o localitate cu o istorie deosebit de bogată, care trezește interes nu numai în partea locului, dar și în întreg spațiul românesc. Numele localităţii Lăpuşna, identic cu cel al râuleţului Lăpuşna pe care este situată, provine conform opiniei cristalizate în istoriografia românească de la cuvântul de origine slavă veche „лопух” (lopuh): brusture, scai, scăiete. Însăşi Lăpuşna ar însemna un loc năpădit de mulţi brusturi, scăieţi, spini. Topicul are răspândire în întregul spaţiu românesc şi, după cum observă Constantin C. Giurescu, se mai întâlneşte în Transilvania, Banat, Bucovina, unde sunt atestate forme înrudite: „Lăpuşnic”, „Lăpuş”. Asemenea toponime, ca Lăpușna, Orhei, Soroca, Hotin, Suceava, fac parte din patrimoniul unor vechi denumiri de localități, a căror obârșie coboară în adâncul secolelor. Unii istorici admit că localitatea ar fi existat încă de pe timpul stăpânirii mongolo-tătare din secolele XIII-XIV. De regulă, ascensiunea unor asemenea localități se poate datora, pe de o parte, calmului politic care s-a instaurat pe aceste meleaguri pe timpul stăpânirii mongolo-tătare, iar pe de alta, înfiripării unor căi comerciale care uneau țările din Centul Europei cu porturile de la Dunărea de Jos și Marea Neagră. Această stare de lucruri era stimulată de aceiași stăpâni mongoli ai stepelor care controlau și percepeau taxe de pe urma comerțului international care tranzita spațiile stăpânite de ei. Întrucât în trecerea peste Prut dinspre Occident spre Răsărit pentru a străbate spațiul de la Prut până la Nistru, în zona Tighinei și până la Cetatea Albă de la Marea Neagră era nevoie de un loc intermediar de popas și odihnă pentru călători și negustori, s-a profilat ca centru localitatea Lăpușna. În același timp, după cum arăta pe bună dreptate Nicolae Iorga, pe văile râurilor și râulețelor s-au constituit treptat niște comunități de sate și așezări numite „rómanii populare”.